Hi Phillip
I would enjoy giving it a try soon, translating the poems that is.
Watch this space!
Salutamu.
pippu d'angelo, canberra
--- In Linguasiciliana@yahoogroups.com, "Philip" <psg123@...> ha
scritto:
>
> Ciau tutti,
> Although I am able to understand a small amount of Sicilianu, I
would
> appreciate the poems recently posted more, if there was an english
> translation side by side.
> Even if the translation was not literal, understanding the Sicilianu
> words in the poems would be easier.
> The spelling and trunketed (shortened) words are some times
difficult
> to translate into english.
> The Sicilian dictionaries I have, leave a lot of empty space.
>
> Grazzii,
> Filipo
>
Hi Philip,
of course your Sicilian dictionaries leave empty spaces: the problem
is that Sicilian is now a non-ruled language. Our politicians don't
care about saving this linguage, and the studies and dictionaries that
you can read are made by one person, or a very little group of these,
because nobody spends his money (or his time) to collect grammar
rules, phonetics, syntaxis of Sicilian.
It's natural, in this way, that you couldn't find what you are looking
for. Sicilian have sometimes harder rules than italian, and these
rules change from cities to cities, towns, social classes, age of the
speakers.
We need a law that set Sicilian as official language, and money for
our studies, and ALL the lover of this language united in his studies
and knowledge to make a Standard Sicilian Language, and saing and
particular phrase constructions.
Sorry for my English, and hugs
Turi from Catania
> Ciau tutti,
> Although I am able to understand a small amount of Sicilianu, I would
> appreciate the poems recently posted more, if there was an english
> translation side by side.
> Even if the translation was not literal, understanding the Sicilianu
> words in the poems would be easier.
> The spelling and trunketed (shortened) words are some times difficult
> to translate into english.
> The Sicilian dictionaries I have, leave a lot of empty space.
>
> Grazzii,
> Filipo
>
Ciau tutti,
Although I am able to understand a small amount of Sicilianu, I would
appreciate the poems recently posted more, if there was an english
translation side by side.
Even if the translation was not literal, understanding the Sicilianu
words in the poems would be easier.
The spelling and trunketed (shortened) words are some times difficult
to translate into english.
The Sicilian dictionaries I have, leave a lot of empty space.
Grazzii,
Filipo
abballati abballati
ca a lu scuru nenti si vidi...
muoviti muovitivi
aggenti frustieri e paisani
ca ccu lu scuru sulu si vidinu...
li piedi,
li piedi di la nottti
ca nn'hann a purtari a dormmiri
un suonnu...
un suonnu stancusu ma di bonu arripuosu.
cunsiglia la notti,
la notti cunsiglia
ca midemma lu sannnu li cuniglia
ca nn'hamm a sdruvigliari
ppi arripigliari a bballari.
Luana
Poesii bieddrissimi comu sempri! Quachiddunu mi traduccissi sta
parti o Ingrisi u a lu Talianu ppi favuri:
"...Cerni lu crivu e 'ntà la furriatedda,
sparti lu primu ciuri, 'ccà canigghia:
tò patri cancia pezzi 'ccù 'rucchedda,
e tu di lu pizzaru sì la figghia!
E pozza 'dunca, ca fù 'ppì sfurtuna,
'ssù cori è 'cori nobbili, latruna!"
--- In Linguasiciliana@yahoogroups.com, "Paolo" <aliceadsl896@...> ha
scritto:
>
> E POZZA 'DUNCA...
>
> A tutti vai diciennu, figghia bedda,
> ca tu arrìscinni di nobbili famigghia:
> tò nannu era patruni di castedda,
> tò nanna, di rignanti era la figgia.
>
> Cerni lu crivu e 'ntà la furriatedda,
> sparti lu primu ciuri, 'ccà canigghia:
> tò patri cancia pezzi 'ccù 'rucchedda,
> e tu di lu pizzaru sì la figghia!
>
> E pozza 'dunca, ca fù 'ppì sfurtuna,
> 'ssù cori è 'cori nobbili, latruna!
>
> (autore sconosciuto)
>
> Ciao a tutti.
> Paolo
>
--- In Linguasiciliana@yahoogroups.com, "paolo" <aliceadsl896@...> ha
scritto:
>
> Tunna, palummu miu, tagghiami l'antu,
> ca iu mi 'mpernu a stì giòi, e tu a lu vientu,
> e 'mmentri ca l'ammaci, scialu e cantu.
> Abballa uè...: lu suli jttau lu mantu,
> e st'aria rivistìu d'oru e d'argentu.
> Allièstiti, o 'Rosa, e viènimi accantu,
> c'avvèspiru accapamu stù frummientu.
> Ciao a tutti.
> Paolo
>
--- In Linguasiciliana@yahoogroups.com, "paolo" <aliceadsl896@...> ha
scritto:
>
> Tunna, palummu miu, tagghiami l'antu,
> ca iu mi 'mpernu a stì giòi, e tu a lu vientu,
> e 'mmentri ca l'ammaci, scialu e cantu.
> Abballa uè...: lu suli jttau lu mantu,
> e st'aria rivistìu d'oru e d'argentu.
> Allièstiti, o 'Rosa, e viènimi accantu,
> c'avvèspiru accapamu stù frummientu.
> Ciao a tutti.
> Paolo
>
Chistu m'aiuta ppichi li palori chi 'un capisciu ni lu Sicilianu, li
pozzu circari ni lu Spagnuolu. Grazzi Paolo. Cci aviti quachi
canzuni ri Tito Rojas, Tito Nieves or Marc Anthony chi putiti
tradurri ppi niavutri?
--- In Linguasiciliana@yahoogroups.com, "Paolo" <aliceadsl896@...> ha
scritto:
>
> Idioma español
>
> Uno, dos y tres,
> cuatro, cinco y seis,
> siete, ocho,
> nueve y diez.
>
> Me gusta contar,
> contar hasta diez,
> luego hasta veinte,
> y por fin, hasta cien.
>
> Diez, veinte, treinta,
> cuarenta, cincuenta, sesenta,
> setenta, ochenta,
> noventa y cien.
>
> Y al llegar a cien,
> empiezo a restar,
> de diez en diez,
> hasta terminar.
>
> Cien, noventa, ochenta,
> setenta, sesenta, cincuenta,
> cuarenta, treinta, veinte,
> diez y... cero.
>
> Uno, dos y tres...
>
> Lingua siciliana
>
> Unu, rui e 'trì,
> quattru, cincu e siei,
> setti, uottu,
> novi e 'deci,
>
> Mi piaci cuntari,
> cuntari finu a 'deci,
> 'puoi finu a 'vinti,
> e a fini, finu a 'cientu.
>
> 'Deci, vinti, trenta,
> quaranta, cinquanta, sissanta,
> sittanta, uttanta,
> nuvanta e cientu.
>
> E arrivatu a cientu,
> 'ncuminciu a 'livari,
> a 'deci a 'deci,
> finu a terminari.
>
> Cientu, nuvanta, uttanta,
> sittanta, sissanta, cinquanta,
> quaranta, trenta , vinti,
> 'deci e...'zeru.
>
> Unu, 'rui e tri...
>
> Ciao a tutti.
> Paolo
>
chistu beddru esti ma la scrittura nun parisci iustu. l'apostrufu d'unni servi cci manca e d'unni nun servi cc'esti:
"centanni" mmeci di "cent'anni" e poi "m'innaccorsi" unni cc'esti n'apostrufu ammatula ca mmeci s'avi a scriviri "mi nn'accorsi". picchi sunnu tri palori distinti hannu a arristari distinti, ma l'apostrufu servi sulu cuannu "nni" e "accorsi" si mpiccicanu. cci putissiru serviri nfatti tri apostrufi siddru si pigghia "inni" pi "nni": "m'inn'accorsi".
Poi cc'esti "'gnuornu" pi "'gnornu" unni ammatti na cuntrazzioni sgarrata, sacunnu a mia. Vali pi la funetica e la prununzia /'gnornu/ ma si scrivi piccontra "'n iornu" e ancora chiu rittu mi parisci "un iornu".
ma comu dissi, tutti cosi siciliani sunnu beddri, ma amu a faciri chiu attinzioni a la nostra scrittura. li dialetti si scrivinu accussi, azzo esti, senza
reuli, ma li lingui s'hannu a cumpurtari cu chiossai eleanza. N'abbrazzu d'arrassu,
>
Minzogni > > Centanni prima i nàsciri ma patri iu facia u vasciddaru. > I lapi i sapìa cuntari e i vasceddi no. > 'Gnuornu m'innaccorsi ca 'cì mancava a lapuzza russa, 'cò piruzzu ruttu. > Ciercu e riciercu, e la truvai 'ddammanna mari ca havìa fattu cientu > cantara di mieli. > Mi 'ddumannu: e unni u miettu, e unni u miettu. > Mi rascu 'mprucciu di la testa lu spaccu 'nnui, e 'ccì 'nì miettu > 'mmitati. E l'autru unni u miettu? > 'Ncugnu 'mpuggnu 'ntà na valata e nesci na scecca 'mmardiunata. Si misi a > curriri e 'ccì stuccai na jamma, > si misi a curriri 'cchiù forti e ci stuccai nautra jamma, si misi acurriri > ancora 'cchiù forti, e ci stuccai la terza jamma, si misi a 'curriri > fortissimu e 'ccì stuccai la quarta jamma e la povira scecca cariu > ammalamenti. > > U cacapalicciu > > Supira 'munti c'era 'ncacapalicciu ca mi facia i nichei. > Ci
'ncugnu la cetta e spariu 'mienzu a li pinni. > Cumannu cientu spagghiaturi spagghia, spagghia. > Si misiru a spagghiari e nun la potturu truvari. > 'Cci resi fuocu, accetta s'abbruciau e u manicu arristau. > > Un caro abbraccio, Paolo. >
ROSA D'AMURI (puisia)
Nascisti bedda e 'tì 'nni puoi vantari,
porti lu nomu di lu miegghiu ciuri.
Ta matri, veru, si ni pò 'prijàri,
'pp'àviri fattu a 'ttia, Rosa d'amuri.
'Nnè Suli,'nnè Luna ti puonu uguagliàri,
mancu lu mari l'havi 'stì trisori.
Prima ca muoru, vienimi a 'truvari,
c'attìa la dugniu st'arma: lu me cori.
Ciao a tutti.
Paolo
TU SULA
Lu suli trasi e nesci a tutti 'banni,
e a tutti sparti li durati pinni.
La luna havi d'argentu li sò panni,
e inghi li vasciùri e 'vesti'ntinni.
Lu ciumi scurri e scurri canni, canni,
ca d'unni passa scancella li sinni.
Tu sula, sula tù, stu mun nu 'nganni,
ca cuè ca 'ngagghi lu cori 'cc' pinni!
Ciao, Paolo.